Angelo Alexe, bărbatul din Năsăud acuzat de terorism în vara anului trecut, a fost trimis în judecată în două dosare cu acuzații similare. Pentru eficiența anchetei, procurorii DIICOT au optat pentru o separare a cauzelor, fapt care a dus la fragmentarea acuzațiilor: primul dosar a trecut deja de filtrul camerei preliminare și a intrat oficial în faza de judecată pe fond la Curtea de Apel Cluj, în timp ce al doilea dosar va intra sub controlul de legalitate abia în luna august. Această evoluție paralelă a adus în discuție acuzații ferme din partea apărării cu privire la corectitudinea probelor digitale, motiv pentru care instanța a fost nevoită să ordone, din oficiu, refacerea integrală a expertizelor informatice.
Cazul a început să se contureze în prima jumătate a anului trecut, când o serie de verificări de rutină ale autorităților locale au declanșat, în mod neașteptat, o investigație de amploare din partea structurilor de combatere a criminalității organizate și a serviciilor de informații. Ceea ce părea inițial o monitorizare socială și o anchetă de drept comun s-a transformat rapid într-un dosar complex de siguranță națională, mutat pe rolul instanțelor din Cluj.
Era deja de ceva vreme sub lupa autorităților
Pentru a înțelege cum a ajuns un tânăr dintr-un oraș mic din Ardeal să fie considerat o amenințare la adresa securității statului, firul evenimentelor trebuie derulat înapoi până în primăvara și vara anului 2025. În acea perioadă, Alexe Angelo se afla deja în atenția autorităților locale din Năsăud, însă dintr-un motiv complet diferit. O comisie mixtă din cadrul Primăriei Năsăud, formată din asistenți sociali și un psiholog, interacționa cu tânărul în încercarea de a gestiona o situație familială a acestuia.
Paralel cu aceste evaluări sociale, Serviciul de Combatere a Criminalității Organizate (SCCO) Bistrița-Năsăud aduna primele informații cu privire la comportamentul suspect al acestuia în mediul virtual. Semnalele de alarmă au devenit atât de puternice încât, la data de 11 iunie 2025, polițiștii au organizat o acțiune preventivă: un „interviu de securitate”. Desfășurată în baza legislației speciale privind combaterea terorismului, această întâlnire formală a avut ca scop avertizarea tânărului. În mod simbolic și preventiv, organele judiciare i-au înmânat atunci textul Legii nr. 535/2004, sperând că monitorizarea oficială îl va determina să își stopeze activitățile.
În mod ironic, mutarea decisivă a anchetatorilor nu a venit de pe frontul siguranței naționale, ci din zona criminalității comune. Pe numele lui Alexe fusese deschis un dosar penal de DIICOT Bistrița-Năsăud, înregistrat sub numărul 85/P/2025, sub suspiciunea de cultivare ilegală de cannabis. Pe data de 31 iulie 2025, în baza unui mandat emis de Tribunalul Bistrița-Năsăud, mascații și procurorii DIICOT au descins la locuința sa din Năsăud. Percheziția părea una clasică pentru un dosar de droguri: au fost ridicate substanțe chimice folosite ca fertilizatori și un telefon mobil Samsung Galaxy A32. Bărbatul a primit oficial calitatea de inculpat pentru infracțiuni la regimul drogurilor, fără să bănuiască faptul că adevărata sa problemă se afla stocată în memoria telefonului proaspăt ridicat.
De la acuzații de trafic de droguri, la terorism
Adevărata turnură a cazului a avut loc a doua zi, pe 1 august 2025, când a și fost arestat preventiv pentru trafic de droguri de risc. În timp ce analizau conținutul digital al telefonului Samsung în cadrul dosarului de droguri, anchetatorii de la SCCO Bistrița au descoperit o realitate paralelă. Telefonul nu conținea doar discuții despre plante, ci era o veritabilă arhivă de propagandă extremistă. Dispozitivul ascundea zeci de mesaje trimise prin aplicația Telegram către sora sa și diverși cunoscuți, fișiere video cu execuții și mesaje de propagandă ale organizației teroriste ISIS/Daesh, precum și un istoric intens de căutări pe motoarele de internet dedicate fabricării de bombe. Mai mult, în telefon existau clipuri video filmate chiar de inculpat, în care acesta testa mici dispozitive explozive improvizate în propria casă sau în împrejurimi.
Concluzia anchetatorilor a fost aceea că tânărul parcursese un proces profund de autoradicalizare, alimentat de o dorință de răzbunare pe societate, și că se pregătea să comită un atentat de amploare. Confruntați cu o problemă de siguranță națională, procurorii DIICOT au fost obligați să acționeze rapid. Informațiile au fost extrase și au format baza unui nou dosar penal, complet independent: dosarul nr. 119/P/2025, deschis oficial în luna septembrie. Probele din telefon au fost transferate prin delegare în noua cauză, iar în luna octombrie 2025, Alexe Angelo a fost arestat preventiv pentru acuzații de terorism, fiind încarcerat în arestul IPJ Bistrița-Năsăud.
Trimiterea oficială în judecată a avut loc în primăvara anului 2026, prin rechizitoriul nr. 197/P/2025. Procurorii au reținut în sarcina sa un concurs de trei infracțiuni majore, detaliate pe parcursul a 29 de acte materiale distincte. Prima acuzație vizează tentativa la acțiuni teroriste, constând în fabricarea și testarea a patru dispozitive explozive și accesarea a șapte site-uri pentru documentare tehnică. A doua acuzație se referă la deținerea de materii explozive, procurorii susținând că tânărul stoca sute de petarde și substanțe inflamabile cu scopul de a construi o bombă principală. A treia acuzație vizează propaganda teroristă, bazată pe materialele media și însemnările olografe în limba arabă găsite la percheziții.
Probe contestate dur de apărare
Odată ajuns dosarul pe rolul Curții de Apel Cluj, bătălia juridică s-a mutat în camera preliminară, în care se decide dacă probele au fost strânse legal. Apărarea a declanșat o ofensivă dură, încercând să anuleze întreaga anchetă prin invocarea unor vicii procedurale majore.
Pilonul central al strategiei de apărare a fost atacarea percheziției informatice efectuate pe 1 august 2025 asupra telefonului Samsung. Avocatul a susținut că, din moment ce tânărul devenise suspect cu o zi înainte, poliția nu avea dreptul să deschidă telefonul și să extragă datele în secret, fără a cita inculpatul sau fără a asigura prezența unui avocat. Apărarea a invocat decizii dure ale Curții Constituționale și jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului, cerând aplicarea regulii „fructului pomului otrăvit”. Conform acestei teorii juridice, dacă actul inițial de obținere a unei probe este ilegal, toate probele derivate din acesta (mesajele Telegram, căutările Google, clipurile video) sunt considerate „otrăvite” și trebuie eliminate fizic din dosar. Fără aceste date, acuzația de terorism ar fi rămas complet lipsită de substanță.
Pe lângă contestarea percheziției informatice, avocatul a contestat și expertizele tehnice realizate pe dispozitivele explozive. El a acuzat experții că au modificat configurația reală a obiectelor găsite în casă, adăugându-le bucăți de metal în laborator pentru a simula un caracter letal pe care petardele nu îl aveau în realitate. Totodată, s-a cerut eliminarea textelor în limbile engleză și arabă, pe motiv că DIICOT le-a tradus doar informal, împiedicând verificarea nuanțelor lingvistice exacte.
Judecătorul de cameră preliminară de la Curtea de Apel Cluj a respins însă toate aceste argumente, considerând că procedurile s-au desfășurat în limitele legii. Instanța a explicat că datele au fost descoperite legitim, în mod incidental, în cadrul primului dosar, iar dreptul la apărare a fost salvat prin faptul că, ulterior, în luna octombrie, s-a realizat o nouă sesiune de acces informatic direct în prezența inculpatului. Nemulțumit, Alexe a atacat decizia la Înalta Curte de Casație și Justiție. Pe 17 iunie 2026, Instanța Supremă a pus punct acestei prime etape, respingând definitiv contestația tânărului și confirmând că procesul poate începe pe fond, primul termen având loc câteva zile mai târziu.
Apărarea continuă ofensiva pe fondul cauzei
La al doilea termen de judecată pe fond, care a avut loc la începutul acestei luni, apărarea a lansat în fața instanței o ipoteză prin care acuza subtil structurile de combatere a criminalității organizate de manipularea probelor. Avocatul a sugerat că sigiliile telefonului au fost rupte în mod repetat și că există suspiciuni serioase că datele din memoria aparatului ar fi putut fi modificate sau introduse artificial înainte ca inculpatul să asiste oficial la procedură. Președintele completului de judecată a tăiat scurt aceste speculații, amintindu-i apărătorului că instanța analizează probele depuse, iar dacă există indicii de fals sau abuz din partea poliției, calea legală este depunerea unei plângeri penale separate.
Totuși, pentru a demonstra că dosarul este o uriașă neînțelegere, apărarea a solicitat administrarea a patru noi probe esențiale. În primul rând, s-a cerut o expertiză pirotehnică pe fișierele video, avocatul susținând că dispozitivele explozive nu există fizic ca probe la dosar, ci doar în imagini, și că în realitate erau simple petarde FP1 cumpărate din comerț, incapabile să dărâme un bloc sau să ucidă oameni. În al doilea rând, s-a cerut o expertiză psihologică, argumentând că simplul discernământ stabilit de medici nu explică dacă tânărul avea cu adevărat o structură psihică de terorist sau dacă totul era doar o bravadă online. În al treilea rând, s-a cerut audierea oficialilor din Primăria Năsăud pentru a demonstra că evaluarea lor inițială fusese complet diferită de acuzațiile de crime în masă. În fine, s-a solicitat o expertiză chimică pentru a dovedi că azotatul de amoniu găsit în casă avea o concentrație mică și era folosit strict ca îngrășământ pentru cultura de cannabis din celălalt dosar.
De cealaltă parte, procurorul DIICOT a cerut respingerea în bloc a expertizelor propuse de apărare, explicând că legislația română nu pune condiții legate de mărimea sau puterea distructivă a unei bombe pentru a exista infracțiunea de terorism; simplul fapt de a asambla substanțe cu scopul de a intimida populația este suficient. Privitor la azotatul de amoniu, procurorul a punctat că tânărul nu era agricultor și nu avea nicio fermă în Năsăud care să justifice deținerea unor asemenea cantități de substanțe cu dublă utilizare, scopul agricol fiind o simplă justificare post-factum.
Parte din cererile apărării, admise
După ce a ascultat argumentele ambelor părți, Curtea de Apel Cluj a pronunțat o încheiere de ședință extrem de echilibrată, care reconfigurează complet modul în care se va desfășura procesul în perioada următoare. Judecătorul a refuzat să meargă exclusiv pe mâna parchetului și a admis o parte importantă din cererile apărării, luând totodată o decizie radicală din oficiu.
Instanța a aprobat efectuarea unei expertize psihologice judiciare, încredințată unui expert desemnat aleatoriu, care va trebui să caute indicatori psihologici clari privind aderența tânărului la ideologii extremiste și riscul său de agresivitate. De asemenea, a acceptat să trimită o adresă oficială către S.R.I. – Institutul pentru Tehnologii Avansate, solicitând specialiștilor în contraterorism să analizeze fișierele video și să emită un punct de vedere științific cu privire la natura exploziilor filmate în casa din Năsăud. Din lista de martori a primăriei, judecătorul a acceptat audierea psihologului clinician care a interacționat direct cu Alexe, dar a respins expertiza chimică a îngrășămintelor.
Marea surpriză a venit însă în momentul în care instanța a dispus, din oficiu, efectuarea unei noi expertize informatice complete asupra telefonului Samsung și a laptopului inculpatului. Judecătorul a recunoscut valabilitatea unui argument al apărării: prima percheziție informatică fusese autorizată exclusiv pentru a căuta probe de trafic de droguri. Prin urmare, pentru a elimina orice suspiciune de manipulare sau eroare, instanța a emis un nou mandat de percheziție informatică, de această dată cu un obiectiv clar: identificarea nativă și unică a datelor ce țin exclusiv de Legea nr. 535/2004. Cauza a fost amânată pentru data de 20 august 2026, oferind timp experților și parchetului să pună în executare aceste măsuri complexe.
Această decizie din iulie 2026 scoate la suprafață o strategie judiciară mult mai amplă aplicată în acest caz. Din analiza coroborată a procedurilor, reiese clar că procurorii DIICOT au realizat o disjungere (separare) strategică a acuzațiilor în faza de urmărire penală. Pentru a nu risca expirarea termenelor de arest preventiv și pentru a trimite rapid în judecată bucata de dosar care conținea probele cele mai urgente (bombele testate și propaganda video directă), anchetatorii au fragmentat acuzațiile.
Un al doilea dosar, tot cu acuzații de terorism, intră pe cameră preliminară
Efectul acestei strategii este vizibil acum pe rolul aceleiași instanțe clujene. În timp ce dosarul actual a intrat deja în faza fierbinte a dezbaterilor pe fond, un al doilea dosar deschis pe numele lui Alexe Angelo Maria Iosif, vizând tot infracțiuni la legea privind combaterea terorismului, este programat să intre în faza de cameră preliminară în luna august 2026. Acest al doilea dosar conține, cel mai probabil, faptele disjunse pentru care procurorii au avut nevoie de verificări suplimentare, cum ar fi răspunsurile oficiale solicitate de la compania Telegram din străinătate sau identificarea altor persoane radicalizate din rețeaua sa virtuală.
Astfel, în timp ce un complet de judecată analizează profilele psihologice și rapoartele SRI pe fondul cauzei, un alt complet va analiza, din august, legalitatea noilor acuzații. Pentru a evita decizii contradictorii și pentru o bună administrare a justiției, este foarte probabil ca în toamna acestui an să se solicite reunirea sau conexarea celor două dosare de terorism, astfel încât instanța de la Curtea de Apel Cluj să poată pronunța o singură sentință finală, bazată pe o imagine completă a activității tânărului din Năsăud.
Sursa: gazetadebistrita.ro