Veselie și tradiție la Nireș. Obiceiul Păpălugăra a adunat din nou comunitatea în jurul unui ritual spectaculos – VIDEO - Gherla INFO - CLUJ

Râsete, găleți cu apă, alergătură și multă voie bună. Așa s-a desfășurat duminică, 5 iulie 2026, obiceiul tradițional Păpălugăra în localitatea clujeană Nireș, din comuna Mica, unde comunitatea a readus la viață unul dintre cele mai spectaculoase ritualuri populare dedicate chemării ploii.

Prezenți la eveniment, specialiștii Centrului de Cultură și Artă „Tradiții Clujene”, instituție de cultură aflată în subordinea Consiliului Județean Cluj, au documentat desfășurarea actuală a obiceiului prin fotografii, filmări și interviuri cu oamenii locului. Materialele realizate vor completa arhiva instituției și vor constitui baza unor viitoare articole dedicate acestui valoros element de patrimoniu cultural imaterial.

Punctul culminant al obiceiului îl reprezintă apariția Păpălugării. Tradiția spune că personajul este interpretat de obicei de cel mai înalt bărbat din sat, fie fecior, fie însurat. Îmbrăcat din cap până în picioare în frunze și ramuri verzi, acesta pornește prin sat însoțit de o ceată de „apărători”, înarmați cu rude din lemn, care încearcă să-l ferească de mulțimea hotărâtă să-l ude din belșug.

De aici începe adevăratul spectacol. Tinerii, dar și cei mai puțin tineri, îi urmăresc pe Păpălugără și pe însoțitorii săi cu găleți pline cu apă, încercând să-i ude cu orice preț, în timp ce apărătorii încearcă să țină piept „atacului”. Dintr-un obicei simplu, menit odinioară să invoce ploaia și rodnicia pământului, se naște o sărbătoare autentică a comunității, plină de energie, umor și entuziasm, în care generațiile se întâlnesc și duc mai departe tradiția.

Păpălugăra, cunoscută și sub denumirea de Paparudă, este un ritual de fertilitate practicat pentru chemarea ploii. În zona de nord a județului Cluj, obiceiul are însă trăsături și denumiri specifice, fiind reprezentativ pentru identitatea culturală a acestor comunități.

În ultimii ani, tradiția a fost readusă în atenția publicului prin implicarea localnicilor și a tinerilor, care au ales să o reînvie și să o transmită mai departe. Pe lângă Nireș, obiceiul este practicat și în alte localități din zonă, precum Mintiu Gherlii, Pădurenii (Țop) sau Cutca, în comuna Sânmartin, unde continuă să adune comunitățile în jurul unui patrimoniu viu, păstrat cu bucurie și respect.

imagini: Tradiții Clujene

Sursa: gherlainfo.ro