În 1949 a avut loc operațiunea „IUG”, considerată cel mai amplu val de deportări staliniste din Basarabia și nordul Bucovinei. Peste 35.000 de persoane au fost ridicate în toiul nopții din propriile locuințe și deportate în Uniunea Sovietică. Nimeni n-a mai auzit de ei de atunci până recent, când Arhivele Naționale ale Moldovei au declasificat numele lor, iar Mihai Focsa, un IT-ist originar din Republica Moldova, le-a centralizat într-o platformă proprie cu ajutorul inteligenței artificiale. „M-a marcat mult acest lucru și am zis să văd cine sunt acești oameni”
Mihai Focsa a relatat, în exclusivitate pentru Libertatea, că platforma deportari.org a fost lansată într-o sâmbătă, la doar câteva zile după ce Arhivele Naționale ale Republicii Moldova au publicat dosarele tuturor persoanelor deportate în Siberia în perioada 5-7 iulie 1949.
„A pornit ca un proiect de weekend, dar se pare că nu știu în ce m-am băgat”, spune IT-istul râzând. Acesta povestește primul lucru care l-a marcat, făcându-l să înceapă să lucreze intens la această platformă. „Fiind pasionat de istorie, știu că despre subiectul acesta nu prea se vorbește. Sunt 31 de dosare, iar prima dată m-am uitat la Căușeni, orașul de unde sunt eu și chiar când am deschis prima foaie, am văzut familia Dicusor. Era o singură mamă cu cele 5 fete ale sale. Cea mai mică avea 4 ani. Și m-a marcat mult acest lucru, așa că am zis să văd cine sunt acești 35.000 de oameni, că e foarte ușor să zici numărul acesta, dar cine erau ei, de fapt?”, spune Mihai Focsa.
„Mi-au scris mai mulți oameni că și-au găsit bunicii și rudele pe platformă” IT-istul din Republica Moldova spune că, pentru a parcurge toate cele 31 de dosare, a fost nevoit să implementeze un sistem bazat pe inteligență artificială, capabil să extragă numele persoanelor deportate și localitățile din care acestea proveneau. Un lot de români deportați din Basarabia. Foto: captură de ecran Recomandări Salariu de 3.600 de euro pe lună plus sprijin financiar pentru locuință. Postul disponibil pe o insulă din Europa Doar că pe parcursul întregului proces a descoperit o problemă. Acesta invocă anumite greșeli de redactare, motiv pentru care sistemul de inteligență artificială nu reușește întotdeauna să recunoască și să extragă corect informațiile. Din acest motiv, datele trebuie verificate și validate manual. „Persoanele care au întocmit documentele pe atunci nu prea erau interesate cât de corect sunt scrise denumirile localităților, nici numele celor deportați. Mai sunt pagini deteriorate, dar le-am importat pe toate. Acum pe site pot fi găsite toate persoanele, 78% din date reprezintă numele exacte ale persoanelor cu ajutorul agentului AI, restul de 20% trebuie să le verific personal, pentru că mai sunt și greșeli în nume, poate AI nu și-a dat seama de un caracter anume și atunci necesită expertiză umană”, spune Mihai Focsa.
Chiar și așa, acesta afirmă că a primit mai multe comentarii pe pagina sa de Facebook de la oameni care și-au găsit rudele pe platformă. Oamenii vor putea încărca pozele cu rudele lor și o descriere Focsa a povestit pentru Libertatea că are în plan să introducă o nouă opțiune pe platformă, în care oamenii să introducă fotografii cu numele rudelor deportate alături de o scurtă descriere.
„Mi-au scris mai mulți oameni că și-au găsit bunicii (pe site – n.red.) și acum lucrez la o funcționalitate ca toți care își găsesc rudele să poată adăuga informații despre ce s-a întâmplat cu persoanele acelea și poze cu ele. Bineînțeles că vor fi validate de mine pentru a evita un atac de bot sau alte probleme. Scopul meu final este să scoatem oamenii din statistici”, spune IT-istul din Republica Moldova. Acesta spune că printre persoanele regăsite pe platformă se numără și Mihai Dolgan, un artist moldovean celebru în perioada anilor ‘70-80, care a fondat trupa Noroc. „Urmează să adaug poze cu el. Dar da, sunt deschis, chiar am scris mai multor persoane găsite pe internet, doctori în istorie care se ocupă de problema asta și i-am rugat să mă ajute cu poze, arhive personale. Caut informație suplimentară care ar ajuta să facem platforma să fie cât mai vie, m-ar bucura enorm”, mai spune Focsa. „2.214 mame singure cu 5.000 de copii au fost deportați”
Printre aspectele pe care le-a observat IT-istul din Republica Moldova a fost numărul impresionat de copii deportați alături de mamele lor. „Dacă vă uitați la statistici, în dreptul copiilor și mamelor se vede că au fost deportați 1.000 de nou-născuți sugari, e o cifră rotundă desigur, și 2.214 mame singure cu 5.000 de copii au fost deportați”, relatează Focsa.
Acesta mai spune că una din piedicile documentării o reprezintă localitățile unde locuiau cei deportați, având în vedere că multe au dispărut sau și-au modificat denumirea de-a lungul timpului. „La localități, e foarte interesant că sunt multe care și-au schimbat numele sau nu mai există acele cătune, fie au fost comasate. Am încărcat și niște hărți vechi sovietice. Apropo de acest lucru, am două hărți sovietice, una din 1950 cu o gaură la mijloc, e distrus practic Chișinăul și zona limitrofă, astfel nu pot vedea localitățile bine, și alta din 1970. Culmea, sunt discrepanțe între ele. Chiar prima hartă m-a ajutat să identific o localitate pe care agentul AI a identificat-o corect”, a relatat acesta. Focsa face apel către toate persoanele care dețin informații relevante să contribuie la completarea lacunelor din datele declasificate de Arhivele Naționale ale Republicii Moldova, astfel încât memoria celor supuși deportărilor în acea perioadă să fie păstrată și documentată cât mai complet.
SURSE: deportari.org, Libertatea
Sursa: newsbuzau.ro