Cupru și aur de zece miliarde de dolari în Munții Metaliferi și un proiect blocat între Bruxelles și instanțele de judecată. Proiectul Rovina, inițiat în Hunedoara, aproape de limita cu județul Alba, a fost inclus pe lista investițiilor strategice în UE
Cel mai mare proiect minier privat din România, inițiat în Hunedoara, într-o zonă aflată la limita cu județul Alba, traversează o criză simultană pe mai multe fronturi: avizul de mediu a fost anulat în instanță, o lege considerată favorabilă investitorului a fost respinsă în Senat, iar procedura de expropriere rămâne un obstacol legal major. Totul, în timp ce compania canadiană Euro Sun Mining a obținut o finanțare privată de 200 de milioane de dolari și statut strategic european.
Proiectul de exploatare a zăcămintelor de cupru și aur de la Rovina, în sud-vestul Munților Metaliferi din județul Hunedoara, este, pe hârtie, o investiție uriașă: resurse confirmate de peste 400 de milioane de tone de minereu, cu un conținut estimat de 217 tone de aur și 635.000 de tone de cupru, la o valoare totală depășind zece miliarde de dolari.
Studiul de fezabilitate actualizat în decembrie 2025 estimează un cost de construcție de 516 milioane de dolari, o durată de funcționare de 17 ani și venituri totale de peste opt miliarde de dolari. Valoarea actualizată netă ar atinge 1,77 miliarde de dolari, cu o rată internă de rentabilitate de 50% și recuperarea investiției în 26 de luni de la demararea producției.
Statul român ar încasa redevențe miniere de 548 de milioane de dolari (6% din veniturile din aur, 5% din cupru), plus un impozit pe profit de circa 890 de milioane de dolari, la care se adaugă taxe locale și contribuțiile sociale ale unui efectiv mediu de 440 de angajați. Exploatarea ar acoperi teritoriile a trei comune – Bucureșci, Buceș și Crișcior – pe o amprentă de circa 470 de hectare, în trei cariere deschise.
Statut strategic european și finanțare privată
Autoritățile române au susținut includerea proiectului pe lista celor 47 de proiecte strategice europene recunoscute prin Actul privind Materiile Prime Critice (CRMA), care impune termene administrative stricte și obligă statele membre să acorde prioritate acestor investiții. Valoarea fondurilor europene vizate pentru Rovina se ridică la 300 de milioane de euro – mai mult de jumătate din suma necesară construcției.
În decembrie 2025, Euro Sun Mining a semnat cu traderul global Trafigura un acord de finanțare de până la 200 de milioane de dolari. Suma principală – 180 de milioane – poate fi accesată până pe 30 iunie 2031, condiționat de finalizarea achizițiilor de terenuri, obținerea unui nou aviz de mediu și a autorizațiilor de construcție. Trafigura va prelua o parte semnificativă din producția viitoare de concentrat de cupru și aur pe 7-9 ani. Un acord similar, fără componentă financiară, fusese semnat anterior cu Glencore, însă a fost reziliat înainte de parafarea înțelegerii cu Trafigura.
Avizul de mediu anulat. Legea, respinsă în Senat
În 2024, instanța a anulat avizul de mediu pentru planul urbanistic zonal al investiției, ca urmare a acțiunilor juridice inițiate de organizații neguvernamentale. Compania a fost nevoită să refacă integral documentația, care urmează să fie depusă din nou la Direcția de Mediu Hunedoara în 2026.
Concomitent, o propunere legislativă inițiată de peste 100 de parlamentari din fosta coaliție de guvernare – considerată de opozanți drept „lege cu dedicație” – a intrat în procedură parlamentară în regim de urgență, în februarie 2026.
Documentul prevedea autorizări miniere accelerate, reducerea termenelor pentru procedurile de mediu și dreptul statului de a expropria cetățeni în favoarea unor proiecte private. Șaizeci de organizații civice au sesizat Comisia Europeană pentru o procedură de preinfringement, ONG-ul Declic a strâns zeci de mii de semnături, iar Consiliul Superior al Magistraturii a semnalat afectarea dreptului la acces liber la justiție. Legea a fost respinsă în Senat, însă proiectul a ajuns la Camera Deputaților, unde investitorul mai are o ultimă șansă legislativă.
Fără o reglementare favorabilă a exproprierilor, Euro Sun Mining nu poate demara proiectul în viitorul previzibil. Compania nu deține drepturi de suprafață asupra perimetrului minier, iar legislația română nu le asociază automat drepturilor miniere. Proprietarii – persoane fizice în mare parte, mulți opozanți activi – refuză să vândă. Compania recunoaște în raportul tehnic că „numeroși proprietari locali privați, precum și administrația silvică de stat dețin drepturi de suprafață” și că mai existau sub 10% din parcele neînregistrate cadastral înainte de demararea strategiei de achiziție.
Asociația Declic continuă în paralel demersurile judiciare, acționând în judecată Guvernul și Ministerul Economiei pentru publicarea documentelor depuse de Euro Sun Mining la Comisia Europeană în vederea recunoașterii statutului strategic. Cererea a fost respinsă de Tribunalul Cluj, iar recursul urmează să fie judecat la Curtea de Apel Cluj. Ministerul Economiei a invocat faptul că documentele sunt clasificate de Comisia Europeană.
Cine stă în spatele proiectului
Proiectul este derulat de Samax România SRL Crișcior, filială a Euro Sun Mining, companie listată la Bursa din Toronto cu o capitalizare de circa 80 de milioane de dolari. Structura acționariatului este dispersată: CEO-ul Grant Sboros deține 5,1%, membrul consiliului Carlo LiVolsi – 4,6%, directorul financiar Ryan Ptolemy – circa 0,5%. Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a intrat în acționariat în 2021, cu o participație neprecizată.
Compania-mamă are sediul în Insulele Virgine. Licența de explorare datează din 2005, cea de exploatare din 2015, cu valabilitate până în 2038. Tehnologia propusă este flotația, cu reziduuri toxice semnificativ mai reduse față de cianurare. Proiectul se află, în prezent, într-un blocaj real: avizul de mediu – anulat; documentația pentru un nou aviz – nedepusă; legea care ar fi facilitat exproprierea – respinsă în Senat.
Modul în care autoritățile române vor gestiona termenele impuse de CRMA va fi determinant pentru soarta investiției în următorii 1-2 ani.
Sursa: ziarulunirea.ro