Curtea Constituţională, condusă de Simina Tănăsescu, a stabilit joi, 16 iulie, că va lua o decizie în privința sesizării depuse de Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan pe 23 septembrie. Foarte important, la acel moment, Bolojan ar putea să nu mai fie șeful Executivului.
UPDATE ora 15.00: „Cerere de soluționare a conflictului juridic de natură constituțională dintre Guvernul României, pe de o parte, și Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, cerere formulată de Primul – ministru al Guvernului României – amanare pentru 23 sept”, a anunțat CCR.
Practic, Curtea Constituțională va decide abia peste două luni dacă Guvernul condus acum interimar de Ilie Bolojan trebuie să achite magistraților suma de 4,8 miliarde de lei, solicitată de Curtea Supremă, reprezentând restanțe salariale și penalități.
Știrea inițială: Curtea Constituţională, condusă de Simina Tănăsescu, dezbate astăzi, 16 iulie, în ședința care a început la ora 10.00, sesizarea depusă de Guvernul condus interimar de Ilie Bolojan după ce Lia Savonea a câștigat procesul la Curtea de Apel București.
Înalta Curte de Casație și Justiție, condusă de Lia Savonea, a depus pe 30 martie o acțiune la CAB prin care a dat în judecată Guvernul condus de Ilie Bolojan și Ministerul Finanțelor, așa cum Libertatea a anunțat în premieră, citând surse judiciare. ÎCCJ a cerut instanței obligarea Guvernului să achite 4,8 miliarde de lei, reprezentând restanţe salariale câştigate prin procese și penalităţi la aceste restanţe.
Mai exact, a precizat Lia Savonea, refuzul consta în:
- neincluderea integrală a sumelor solicitate în bugetul anului 2026
- diminuarea sumelor solicitate față de necesarul transmis de Înalta Curte de Casație şi Justiție
- neasigurarea fondurilor necesare, deşi obligația de plată este certă, lichidă şi exigibilă
- nesoluționarea favorabilă a solicitărilor şi demersurilor ulterioare, inclusiv a cererilor de rectificare bugetară.
Pe 5 mai, Curtea de Apel București a dat câștig de cauză Curții Supreme.
Pe 2 iulie, Bolojan, care este premier demis prin moțiunea de cenzură din 5 mai, a anunţat că a sesizat Curtea Constituţională. „Un aspect pe care l-am decis astăzi în şedinţa de Guvern a fost sesizarea Curţii Constituţionale pentru soluţionarea unui conflict juridic de natură constituţională cu Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. De ce am fost nevoiţi să facem acest lucru? Pentru că instanţa de judecată s-a substituit puterii executive şi legislative în materie bugetară şi a gestionării finanţelor publice. Sarcina puterii judecătoreşti, conform legii şi Constituţiei, este de a interpreta şi de a aplica legile existente. Iar din punctul de vedere al juriştilor Guvernului, instanţa îşi depăşeşte sfera de competenţă atribuită constituţional”, a spus premierul demis.
Cine sunt judecătorii CCR
Curtea Constituţională este alcătuită din 9 judecători. Fiecare are un mandat de 9 ani care nu poate fi prelungit. Trei sunt numiţi de Camera Deputaţilor, trei de Senat şi trei de preşedintele României.
Trebuie spus însă că partidele politice aflate la putere au o mare influență la numiri. În acest moment, PSD are 4 judecători, PNL + Administrația Prezidențială au 4 judecători, iar UDMR are un judecător.
Componența CCR:
- Cristian Deliorga (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2019)
- Gheorghe Stan (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2019)
- Bogdan Licu (propus de PSD) – numit judecător de Camera Deputaților (2022)
- Mihai Busuioc (propus de PSD) – numit judecător de Senat (2025)
- Laura Scântei (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de Senat (2022)
- Mihaela Ciochină (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2022)
- Simina Tănăsescu (propusă de PNL + Cotroceni) – numită judecător de fostul președinte Klaus Iohannis (2019) – este și președinta CCR
- Dacian Dragoș (propus de PNL + Cotroceni) – numit judecător de preşedintele Nicușor Dan (2025)
- Csaba Asztalos (propus de UDMR) – numit judecător de Camera Deputaţilor (2025)
Foarte important, potrivit statutului judecătorilor Curții Constituționale, aceștia „se bucură de imunitate şi nu pot fi traşi la răspundere pentru opiniile şi voturile exprimate la adoptarea soluţiilor”.
Mai mult, „judecătorii Curţii nu pot fi arestaţi sau trimişi în judecată penală decât cu aprobarea biroului permanent al Camerei care i-a numit sau a preşedintelui României”.
Sursa: libertatea.ro