Recrutările forțate din Ucraina se transformă în confruntări violente: „Toți se tem să nu moară”

Recrutorii ucraineni, ținte ale violenței pe străzi

Vasil Krupych, un veteran al războiului din Ucraina, știe ce înseamnă să lupți pentru țara ta. În bătăliile intense din regiunea Donbas, a trecut prin momente de coșmar, rugându-se sau plângând, dar reușind să supraviețuiască atacurilor trupelor rusești. Totuși, în decembrie 2025, pe când era detașat în spatele frontului pentru a ajuta la recrutarea bărbaților, a fost atacat brutal de doi conaționali.

„Mi-a rupt o coastă, stăteam întins și nu puteam respira”, își amintește Krupych, care a fost spitalizat timp de șase săptămâni.

După ce a supraviețuit unor atacuri devastatoare și și-a pierdut camarazi, Krupych se simte trădat de cei care refuză să lupte. „Ne facem datoria. Am luptat, ne-am apărat poporul, iar acum ei ne atacă pe noi”, spune el pentru BBC, cu amărăciune.

Întrebat ce crede că i-ar putea motiva pe oameni să meargă la oaste în loc să fie constrânși, el aduce în discuție mărirea soldelor. Dar apoi dă din umeri.

„Nu se poate face altfel, pur și simplu nu se poate. Oamenii noștri trebuie înlocuiți. Dar nimeni nu se mai oferă voluntar. Toți se tem să nu moară”, spune el.

Aceste incidente subliniază o problemă tot mai îngrijorătoare în Ucraina: violența împotriva ofițerilor de recrutare a atins cote alarmante, potrivit unui raport al Serviciului Național de Poliție, citat de BBC. Peste 600 de agresiuni asupra recrutatorilor au fost documentate până acum.

Tensiunile au culminat în iulie 2026 cu un protest violent în Lviv, unde 200 de oameni au atacat și răsturnat mașina unor ofițeri care încercau să rețină un suspect acuzat de sustragere de la încorporare.

Creșterea tensiunilor

Avocatul Poporului pentru Drepturile Militare din Ucraina afirmă că astfel de atacuri sunt acum „regulate” și „o problemă majoră”, în contextul în care țara se luptă să mobilizeze bărbați pentru a lupta în al cincilea an extenuant al invaziei la scară largă a Rusiei.

Frica de front și lipsa de încredere în terminarea războiului descurajează tot mai mulți bărbați să se înroleze. În plus, metodele dure de recrutare, numite de unii „Mobilizare cu microbuzul” („busification”), alimentează furia populației.

Potrivit analistului militar Ivan Stupak, „când e nevoie de 5.000 de oameni în plus, ei încep să-i ridice de pe stradă – și, dacă refuză, se ajunge la conflicte”.

Deputatul de opoziție Oleksandr Honcharenko consideră că acest tip de mobilizare forțată a generat reacții agresive la adresa recrutatorilor. „Violența generează violență. Este o problemă uriașă și se va agrava”, avertizează el.

Abuzuri din ambele părți

De cealaltă parte, sunt relatate tot mai des cazuri de violență comise de ofițerii de recrutare. În 2025, Comisarul pentru Drepturile Omului din Ucraina a înregistrat peste 6.000 de plângeri, inclusiv acuzații de abuz fizic, rețineri ilegale și condiții precare în centrele de recrutare.

Kyrylo Ogdansky, profesor universitar din Dnipro, este unul dintre cei care au trecut printr-o astfel de experiență. Deși scutit de recrutare, a fost abordat de un bărbat în civil care i-a cerut documentele.

„Când am refuzat, mi-au smuls telefonul din mână și m-au împins într-un autobuz. Unul dintre ei a început să mă lovească în față, în nas”, povestește Ogdansky, care a petrecut două săptămâni în spital. Profesorul a depus plângeri oficiale, dar a ezitat să vorbească public despre incident.

„Propaganda rusă folosește astfel de lucruri foarte activ. Dar problema există. Dacă toți tăcem, cum s-ar putea opri?”, a declarat el pentru BBC.

În ciuda eforturilor fostului ministru al Apărării, Mîhailo Fedorov, de a reforma procesul de recrutare – inclusiv prin creșterea salariilor și introducerea unor contracte pe termen fix – criza rămâne nerezolvată. Fedorov a fost demis recent, iar Ucraina are acum un ministru interimar al Apărării, fără soluții clare la orizont.

Deocamdată, problema recrutării forțate și a violenței asociate continuă să submineze unitatea națională, într-un moment în care Ucraina are nevoie mai mult ca oricând de coeziune pentru a rezista în fața agresiunii rusești.