„Este bine că, după mai bine de 25 de ani, avem din nou un set de standarde de evaluare. Am însă o mare problemă: formulările, în general, vagi și neclare, ne-SMART, ale descriptorilor de nivel. Mi-a luat zece minute să formulez descriptori mai clari”, a scris Șerban Iosifescu, expert în educație și fost președinte al Agenției Române de Asigurare a calității în școli (ARACIP) pe pagina de Facebook.
„Nu văd cum formulările de acum (multe neclare și interpretabile diferit) pot crea acel mult dorit consens (la același nivel de performanță, nota dată la Școala din Frecăței să fie aceeași ca nota dată la o școală de fițe din București)”, a adăugat Șerban Iosifescu.
Standardele naționale de evaluare publicate de Ministerul Educației și Cercetării sunt un pas înainte, dar nu vor rezolva problema notării diferite de la o școală la alta, avertizează expertul în educație Șerban Iosifescu.
În document se vorbește despre cinci niveluri de performanță, însă standardele publicate descriu doar trei dintre acestea. „Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 «În formare» și D2 «În dificultate»)?”
De asemenea, Iosifescu întreabă cum vor fi transformate cele trei sau cinci niveluri de performanță în sistemul actual de notare de la 1 la 10: „Cum se traduc aceste trei (sau cinci) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?”
Amintim că standardele naționale de evaluare pentru clasele I-VIII, care se vor aplica din anul școlar 2026-2027 și vor sta la baza viitoarelor Evaluări Naționale au fost puse în consultare publică de Ministerul Educației și Cercetării pe 13 iulie. Astfel că, pentru prima dată, profesorii vor avea criterii naționale după care justifică notele
Standardele naționale de evaluare vor contribui la o acordare mai uniformă a notelor și ar putea reduce practica acordării „în masă” a notelor de 9 și 10, consideră ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
Redăm textul integral publicat de Șerban Iosifescu
„Au apărut standardele de evaluare. Ne bucurăm dar…
Este bine că, după mai bine de 25 de ani, avem din nou un set de standarde de evaluare: la cât s-a stricat și s-a distrus în ultimii 25 de ani, Meșterul Manole scrie pe noi.
La nivel general, conceptual și teoretic, documentul este relativ OK: explicitează legătura dintre competențele specifice din programe, standardele de învățare (sau de conținut: learning/content standards – ce anume se învață) și „descriptorii nivelurilor de performanță” („performance standards” – care definesc cât de bine a fost realizată învățarea / cât de bine a fost stăpânit conținutul – prin rubrici de evaluare și notare). Este o grilă folosită mai peste tot în sistemele performante – chiar dacă lipsește un nivel de legătură între standardele de învățare și descriptorii de nivel, existent în alte sisteme, respectiv „standardele de evaluare” („assessment standards” – care arată cum anume măsurăm dacă acea învățare a avut loc/dacă acel conținut este stăpânit).
Am însă o mare problemă: formulările, în general, vagi și neclare, ne-SMART, ale descriptorilor de nivel. Ar dura mult și ar fi plictisitoare o explicație teoretică, așa că dau un exemplu.
În tabelul din imaginea atașată, am pus o competență cu a cărei dezvoltare m-am luptat și eu la Istorie – respectiv, cronologia. Nu discut acum terminologia, competențele din programe și nici modul de formulare a standardelor de învățare. Am încercat, doar, împreună cu Gemini, să formulez descriptori de performanță mai concreți și mai clari. Treaba mi-a luat cam 10 minute (inclusiv traducerea competențelor și standardelor de învățare în engleză și inclusiv traducerea descriptorilor de nivel în română și reformularea lor, când a fost cazul; am încercat cu prompturi în română, dar am primit gunoi). Mi-a luat mai mult timp să pun rezultatele în tabel și să redactez această postare.
Deci, pentru cele 16 competențe + standardele de învățare asociate, dacă alocăm între 15 și 30 de minute pentru fiecare, realizarea unui prim draft cu descriptorii de nivel, pentru clasa a IV-a, s-ar putea realiza în maximum o zi de muncă cinstită. Nu știu cum s-a lucrat (pe grupuri sau cu experți individuali plătiți).
Nu văd cum formulările de acum (multe neclare și interpretabile diferit) pot crea acel mult dorit consens (la același nivel de performanță, nota dată la Școala din Frecăței să fie aceeași ca nota dată la o școală de fițe din Bucale). În plus, ar mai fi de discutat:
1. Unde sunt descrise celelalte două niveluri de performanță din documentul de concept (Anexa 2: nivelurile D1 „În formare” și D2 „În dificultate”)?
2. Cum se traduc aceste 3 (sau 5) niveluri într-o scală de notare cu 10 trepte?
3. Dacă nu cumva ar fi mai bine (pentru că traducerea de la niveluri la note va crea probleme) să se renunțe de tot la note și calificative – urmărind ca evaluarea curentă să se facă exclusiv pe baza descriptorilor de nivel.”
Citește și:
ANALIZĂ Singurele standarde de evaluare publicate pentru disciplina Religie sunt construite exclusiv pe Religia Ortodoxă și impun participarea la slujbe bisericești și experiențele religioase personale ca repere de evaluare a elevilor / Lucruri care pot fi considerate prozelitism religios, interzis prin lege în școli
Sursa: edupedu.ro