Pe sfârșitul perioadei comuniste, Nicolae Ceaușescu făcea un gest de-a dreptul spectaculos la un miting de partid, a urcat un copil pe pupitru, cerând o reducere simbolică a cheltuielilor lumii cu înarmarea. Căderea comunismului și lumea unipolară ce a urmat pentru circa două decenii ne-a făcut, cel puțin în Europa, să ne gândim la proiecte cât mai pașnice și la o reducere a cheltuielilor militare. Singurele note false din aparenta armonie care domnea pe planetă au fost aduse de aceiași protagoniști, americanii -care au potențat toate crizele de pe planetă și UE-și rușii, redeveniți relevanți pentru restul lumii sub conducerea lui Vladimir Putin. Nu întâmplător, cele două federații de state au mărit treptat bugetele militare până la niveluri greu de acceptat pentru oamenii normali.
Dintr-odată, o lume care părea așezată pe fundații solide, cu americanii în prim-plan dar și cu China, Rusia și Uniunea Europeană în roluri relevante, s-a dovedit un uriaș cu picioare de lut. Neînțelegerile internațiomnale s-au amplificat la proporții geometrice și de aici tot haosul mondial. Lucrurile excaladează acum pe toate continentele și cred că România se află într-o situație de mare risc de a fi atrasă, mai devreme sau mai târziu, în războiul de la granițele noastre. S-a putut vedea în aceste zile că Ucraina nu a renunțat la ideea de a atrage România în război, doar Dumnezeu a făcut ca dronele ucrainiene să nu arunce în aer portul Constanța, atac ca venind din partea Rusiei. Invocam pe Cel de Sus ca unic apărător deoarece România, în pofida uno investiții militare mari[D1] făcute în anii trecuți sau în prezent, nu are forte multe arme și mijloace pentru a se apăra eficient.
Cheltuielile militare au devenit o prioritate și pentru Uniunea Europeană desi efortul s-a concentrat doar pe Ucraina. Istoria ne spune că Europa a mai făcut greșeala de a întări prea mult o țară pentru a lupta cu dușmanul din vremea respectivă, cazul URSS în războiul cu Germania hitleristă, iar acum se poate repeta scenariul cu Ucraina. Această țară va intra în Uniunea Europeană arzând etapele și, fără să exagerăm, NATO va deveni rapid o opțiune. Și să te ții, după aceea cu o Ucraină disproporționat de puternică la granițele noastre. Invocam intrarea în UE, posibilă pentru Ucraina după ce Ungaria și-a retras votul împotrivă, în ideea că autostrăzile din Moldova, făcute cu bani din SAVE, ajută economic și militar mai mult pe ucrainieni decât pe români.
Europa, cel puțin, a făcut un uriaș pas înapoi din toate punctele de vedere prin războiul cu Rusia, cenzura draconică nu va putea bloca la infinit relatarea acestor realități. Dacă americanii sunt de înțeles că aveau nevoie de un „sparring partner” care să justifice o politică totdeauna expansionistă, Europa unită nu a știut să gestioneze ”cartoful fierbinte” al relației cu Rusia. Fundătura în care au intrat relațiile diplomatice internaționale ne fac să credem că va trece multă apă pe Dunăre până vom vedea și lucruri bune și o pace durabilă, singura speranță fiind tot SUA și nu UE.
Are cineva curajul în Europa să rupă pisica și să se opunăk risipei uriașe de resurse pe cheltuieli militare?
Sursa: verticalonline.ro