În luna iunie 2026, piața obiectelor de colecție tokenizate a atins un nou record, utilizatorii cheltuind 324 de milioane de dolari pe astfel de produse. Cărțile Pokémon au fost principalul motor de creștere, iar tehnologia blockchain a transformat acest sector într-o combinație între colecționare, investiții și mecanici similare jocurilor de noroc.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2026/07/grafic-carti-pokemon-in-iunie-2026-1024x576.jpg)
Tokenizarea, noul trend în lumea colecționarilor
Fenomenul „gacha on-chain” a devenit una dintre cele mai populare tendințe din industria cripto. Modelul le permite utilizatorilor să plătească o sumă fixă pentru a achiziționa un articol aleatoriu.
Spre deosebire de gacha tradițională, inspirată de automatele japoneze cu capsule, blockchainul accelerează procesul la doar câteva secunde și oferă posibilitatea de a tranzacționa instantaneu obiectele achiziționate.
„Tokenizarea a adus beneficii semnificative, cum ar fi lichiditatea crescută și accesul facil la un public global de cumpărători”, explică Tradersunion. Acest lucru a transformat colecționarea într-un proces mai rapid și mai convenabil, atrăgând noi utilizatori și investitori.
Cărțile Pokémon, vedetele pieței
Potrivit TU, în luna iunie, platforma Collector Crypt a dominat piața, gestionând tranzacții în valoare de peste 209 milioane de dolari.
Dintre acestea, 83 de milioane de dolari au provenit dintr-o colecție exclusivă de cărți Pokémon, fiecare pachet având un preț de 2.500 de dolari. Aceasta a fost lansată cu mai puțin de o lună înainte și a înregistrat un succes răsunător.
Mecanismul este simplu: utilizatorii cumpără pachete virtuale fără să știe ce cărți conțin. La deschiderea pachetului, primesc un NFT asociat unei cărți fizice, depozitate într-un seif securizat.
Ulterior, aceștia pot alege să păstreze NFT-ul, să-l vândă, să-l răscumpere pentru bani sau să solicite livrarea cărții fizice. Mii de astfel de obiecte sunt livrate către colecționari în fiecare lună, conform rapoartelor pieței.
De ce și cum funcționează acest model
Succesul spectaculos al acestui segment nu se datorează doar popularității Pokémon. Cererea pentru astfel de obiecte a crescut exponențial în ultimii ani, în special în SUA, unde Pokémon a devenit lider pe piața jucăriilor din 2025.
De exemplu, compania de clasificare PSA a fost nevoită să suspende temporar primirea de noi solicitări de evaluare a cărților din cauza unui volum uriaș de peste 10 milioane de piese în așteptare.
Blockchainul a rezolvat problemele logistice care limitau anterior această piață. Tranzacționarea unei cărți rare, care putea dura săptămâni sau luni, este acum posibilă în câteva secunde.
În plus, utilizatorii își știu șansele de a primi o carte rară, ceea ce adaugă un element de suspans procesului de achiziție. „Blockchainul nu a schimbat fundamental mecanica colecționării, dar a făcut-o mai rapidă și mai accesibilă”, notează Tradersunion.
Jocuri de noroc sau colecționare?
Modelul de tip gacha on-chain a generat comparații frecvente cu loot box-urile din jocurile video, care funcționează pe baza unui principiu asemănător: utilizatorii plătesc pentru o recompensă aleatorie, cunoscând șansele de a obține obiecte rare.
Totuși, există o diferență-cheie: în cazul colecțiilor tokenizate, utilizatorii primesc întotdeauna un bun fizic cu o valoare reală de piață.
Acest aspect diferențiază piața obiectelor de colecție de jocurile de noroc tradiționale, chiar dacă mecanicile de cumpărare pot crea un comportament similar.
De altfel, industria cărților de colecție a funcționat pe modele de distribuție aleatorie cu mult înainte de apariția criptomonedelor.
Sursa: libertatea.ro